vineri, 2 octombrie 2009

http://www.youtube.com/watch?v=QYCY4s9eXkE




……de dimineata-n zori deee ziiiiiiiiiiii,zorile au rasariiiiiiiiit…Phoenix si zorile unei dimineti vesele,zori ce lasa in urma o noapte prietena si confidenta .O noapte in care cantecul unui greiere spargea linistea ce ma afunda intr-o tacere ce imi taia rasuflarea:-eram atat de singura in propriul suflet.Prezenta lui imi inunda inima de caldura si speranta..singuratatea e atat de relativa.Nu ,niciodata nu suntem singuri . Cutreieram cerul de la un capat la altul..Dumnezeule cate stele ma priveau stralucind pure si prietenoase;vedeam siluietele copacilor si simteam mangaierea vantului.Racoarea noptii imi mangaia obrajii imbujorati de senzatia de vinovatie-cum am putut sa cred ca sunt singura?
Zorile diminetii si Phoenix imi trezesc inspiratia adormita de ceva vreme.In geamul dormitorului o bucata de pamant de nici treizeci de metri, napadita de ierburi si gunoaie ,aruncate de la etajele superioare, incearca sa-mi strice entuziasmul cu care imi incepusem ziua.Nu asta nu se va intampla.Si nu s-a intamplat.In acea dimineata a inceput povestea acestei minuni……..

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu